|
1234567890
Membru nou
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 3
|
|
Capitolul II(Vestea cea mare)
Ajungand acasa furioasa Sakura se arunca in pat.Cu privire atintita spre tavan se gandea:
,,Sakura,oare de ce te-ai indragostit de acest Uchiha?Nu vezi ca se foloseste de tine pentru a scapa de celelalte fete?"
,,Totusi e destul de dragut!"
,,Uita-l,nu te mai gandi la el!"
,,Incerc,dar e foarte greu sa uiti ochii sai negri si misteriosi."
Insa nu apuca sa termine bine ca auzi o voce:
-Sakura,vino jos draga mea!era mama Sakurai.
-Am primit un telefon de la seful meu,iar el mi-a spus ca nu ne vom mai muta de aici.Vom ramane aici pentru totdeauna!
-Ce bine!!!Imi facusem prieteni,spuse Sakura inca intristata.
-Ce e,draga mea?Nu te bucura vestea?
-Aa,nu e asta mama.
-E vorba de un baiat?zambi mama sa.
-Ceva de genul.
-Cum il cheama pe cel care te-a necajit?
-Sasuke Uchiha...
-Aaa,renumitii Uchiha!Am auzit ca el e cel mai arogant dintre toti.
-Da.Mama,te rog ma poti lasa singura?Am foarte multe ganduri in minte...
-Desigur,draga mea!si a plecat.
A doua zi,cand Sakura a intrat in curtea scolii l-a vazut pe unicul si inegalabilul Sasuke,cu toate fetele din scoala in spatele sau.Acesta s-a apropiat de ea zambind si a intrebat-o:
-Ce mai e nou,Sakura?
-Oo,nici nu te gandi la asta!si i-a dat o palma pe obraz,stergandu-i zambetul de pe fata.Acel suras sarcastic incepea sa o enerveze foarte rau pe Sakura.
-Stii,Sakura...imi plac fetele care stiu sa lupte,isi termina Sasuke replica.Aceasta convorbire le-a iritat foarte tare pe celelalte fete,iar una cu parul rosu,pe nume Karin s-a apropiat de Sakura si i-a spus:
-Hei,stai departe de Sasuke-kun!E al meu!
-Ei bine,a venit pentru mine,si cine mai esti si tu?spuse ea si o lasa pe Karin impietrita locului,ca si cum ar fi fost profund ofensata.
Din pacate,Sasuke si Sakura se aflau in aceeasi clasa si stateau in aceeasi banca.Acel zambet enervant o urmarea pe Sakura peste tot!Ora era Chimie,si,ca intotdeauna,profesoara le explica experimentul pe care il aveau de facut.Sasuke s-a apropiat mai mult de Sakura.
-Ce mai vrei acum,Uchiha?sopti ea.
-Hmm...ne vedem la sfarsitul orelor sub ciresul din curtea scolii.
Tonul cu care i s-a adresat a surprins-o pe Sakura mai mult decat ceea ce spusese el.
La ora stabilita,Sasuke se afla sub ciresul bine-cunoscut.O mare minune,pe fata sa nu se mai afla zambetul acela enervant,iar ochiii sai negri exprimau rabdare si atentie.
-Ce i-ai facut realului Sasuke?
-Ei bine,de ieri si pana acum mi-ai aratat semne ca nu iti place personalitatea mea!a informat-o Sasuke.
-Si,mai exact,cum te-ar fecta pe tine acest lucru?a intrebat ea curioasa.
Sasuke si-a apropiat buzele de urechea ei si i-a spus in soapta:
-Pentru ca tu esti diferita,de ceilalti,Sakura...,raspunse el.
-Oh da?Asta inseamna ca poti sa ma folosesti pentru a scapa de fanele tale?se enerva Sakura.
-Sakura,ce tot spui acolo?vocea lui Sasuke a revenit la normal si i-a pronuntat numele ca al oricarei alte persoane banale.
-Ce e,Uchiha?Chiar nu intelegi?Sakura i-a raspuns.Cred ca ar trebui sa stii destul de acum!
-Sakura,spuse Sasuke cu calmu-i obisnuit,nu mai reactiona asa!dar Sakura nu l-a ascultat si a continuat sa vorbeasca.Insa adevarul era ca ea ura faptul ca Sasuke nu arata niciun pic de sentimente,ceea ce ii cauza ei toata aceasta furie.
-Sasuke,nu vreau sa fiu folosita din nou!a tipat Sakura.
,,Saracul Sasuke!Deja am avut inima rupta cand am fost in Japonia si nu vreau sa mi se intample acest lucru din nou.Chiar nu are o inima?Chiar nu-i pasa?"suspina Sakura,iar lacrimile calde curgeau pe obrajii ei rozalii.
Sasuke nu avea nicio idee despre ce era vorba si chiar daca cuvintele pe care le spusese Sakura nu aveau sens,l-au ranit crunt pe Sasuke.Nici macar nu a avut timp sa raspunda la ceea ce il intreba,deoarece suferea foarte mult.Si de ce?Din cauza faptului ca Sasuke Uchiha,cel mai popular baiat din scoala,s-a indragostit de noua fata,Sakura Haruno.Ironic!Iar acum ea tipa la el fara niciun motiv serios,dar Sakura nu putea vedea ca Sasuke e ranit in interior.
-Te urasc!Te urasc,Sasuke Uchiha!tipa Sakura,dar ea niciodata nu vrusese sa spuna aceste cuvinte.Sasuke si-a simtit inima rupta in doua bucati,pentru prima data.Iar ea spunea ca el i-a rupt inima!Practic, nu a facut decat sa fie el!Oare putea el sa se schimbe,doar de dragul Sakurai?Poate.Dar mai intai trebuia sa-i castige increderea Sakurai si sa o aduca inapoi cu picioarele pe pamant.
-Nu vreau sa te mai vad niciodata!
Ea a vrut sa plece dar Sasuke a luat-o de mana.
-Opreste-te!iar ochii negri ai lui Sasuke au intalnit ochii verzi si inlacrimati ai Sakurai.Insa ea nu putea vedea toata durerea din ochii lui Sasuke,din cauza ranii pe care credea ca o are.O lacrima s-a prelins pe obrazul Sakurai pana pe umarul lui Sasuke,iar acesta i-a dat drumul.Sakura a mai aruncat o singura privire catre el,iar apoi a fugit spre casa,plangand.
Sasuke a lovit cu piciorul ciresul si s-a asezat la radacina lui.O groaza de lucruri se aflau amestecate in capul sau.
Sakura alerga in ploaie.Ploaia a inceput chiar atunci cand a plecat din curtea scolii.Ea intotdeauna stia ca uneori e o idioata,chiar si in timpul ultimei sale relatii.Dar Sasuke nu era ca ceilalti.Ino si Hinata,prietenele Sakurai,i-au povestit ca Sasuke nu a avut nicio prietene,absolut nimic.Ea a realizat ca a fost doar nervoasa.L-a criticat pe Sasuke pentru ceva ce nu a facut,pentru ceva ce el nu era.
Acesta statea langa copac si spunea o poezie,pe care o stia de cand era mic,de la tatal sau: ,,Acolo unde eşti, aş vrea din nou să fiu,
un flutur ireal, în păru-ţi rozaliu...
şi vântul din rochiţă pe trupu-ţi alergând,
să-ţi mângâi iară doruri ce s-au ascuns plângând..."Sasuke a inceput sa rada,deoarece acea poezie se potrivea foarte bine cu viata lui.Da,el niciodata nu va uita ce a pierdut....pe Sakura.Iar acum,si-ar fi dorit ca stropii de ploaie sa cada din stele,pentru a nu adauga mai multa raceala inimii sale inghetate....
|
|
)
